Initial mi-am propus sa nu comentez in niciun fel greva spontana a angajatilor RATB  (nu ca parerea mea ar conta prea mult!) Mergand insa trei statii pe jos, cu ditai geanta in spate, am avut timp suficient sa analizez situatia si sa realizez ca de fapt  chiar ii inteleg pe oamenii astia!

Uite eu, spre exemplu, cand primesc o veste proasta de la serviciu sau cand lucrurile nu ies asa cum mi-as fi dorit eu, simt ca  mi se pune asa, un val pe ochi, mi se umfla vena, incep sa-mi tiuie urechile si as fi in stare sa distrug totul in cale. Cred ca la fel au patit si soferii de autobuz cand au aflat ca, in loc de prima de Paste, vor primi niscai restructurari si reduceri salariale. Imi imaginez cum m-as simti eu, ca sofer, sa ma sune un coleg in timp ce sunt in intersectie la Unirii la o ora de varf si sa-mi confirme ceea ce banuiam de mult. Cred ca in urmatoarea fractiune de secunda mi-ar trece prin minte toate scenariile posibile (unele desprinse din filme) cu autobuze deturnate de minti criminale . Numai ca imediat mi-as aduce aminte ca am nevasta si copii, as baga intr-a patra si in loc sa dau cu autobuzul in zid l-as duce fix in depou cu amenintarea ca nu ma misc de acolo pana nu-mi primesc banii. Si ca mine sa faca inca vreo cateva sute. Ce ar iesi? Pai in linii mari cam asta: cozi nesfarsite de masini, nervi, injurii, preturi mai mari la taxiuri (de ce sa nu faca si nea Aurica, liber profesionist, un ban frumos?) dar si o mare de oameni indragostiti de natura si deveniti peste noapte pietoni. Cam asta a fost in Bucuresti astazi.

Acum, ca sa fim cinstiti, cine nu are frustrari la locul de munca, mai ales acum, in vreme de criza? Cine nu si-a imaginat macar o data expresia sefului in momentul in care tu, angajatul, te ridici pur si simplu de la birou, iti iei haina si pleci in lumea larga fara a mai privi inapoi si fara a da macar o explicatie?

As fi ipocrita sa spun ca pe mine nu m-au trecut astfel de idei. Doar ca…au ramas la stadiul de „reprezentari imaginative” ale unei situatii posibile dar nu neaparat de dorit.

Sincer, nu stiu cat de juste sunt revendicarile oamenilor astora. Poate ca au dreptate. Poate ca, daca nu ieseau in strada, nu ar fi fost ascultati. Dar din punctul asta de vedere tind sa-i dau (in premiera!) exemplu pe cei de la Metrorex care au anuntat cu o saptamana inainte inceperea protestului.

Dar cand de tine depinde siguranta si uneori chiar si reputatia a mii de oameni, nu-ti permiti sa te speli pe maini si sa spui pur si simplu: “Pai ba, eu cand vreau sa fac greva, fac greva!Da?”

Anunțuri