Discutie nocturna despre vise. Cu ocazia asta am inceput sa citesc Sandman, al lui Neil Gaiman. Creepy la inceput, apoi plina de simboluri. Cred ca voi face si un fan art, atunci cand voi avea mai mult timp. Din nou, dorm cam 5 ore pe noapte. Paradoxal, nu ma simt obosita. Nici nu plutesc, nici nu ma tarasc. E cum ar trebui sa fie, carevasazica. Oare voi inceta vreodata sa ma mai observ? Oare ma voi plictisi vreodata sa tot iau notite despre mine si despre modul in care evoluez emotional, social, ca individ?

Imaginea aia…am gasit-o azi in trash. E la fel de actuala, desi am ezitat inainte de a ma decide daca s-o distrug sau s-o scot din purgatoriu. „Redeem”. Mi-am amintit aseara cuvantul asta si, inainte sa-l folosesc, l-am trecut prin Google Translate. Dap, inseamna tot aia. Lucrurile nu s-au schimbat prea mult de cand eram in facultate.

(mai mult…)